Brazi de Craciun

Craciunul a luat “nastere” in secolul al-IV-lea cand Biserica Crestina a hotarat ca este necesar sa eclipseze sarabatoarea nasterii zeului Soare din traditia paganilor cu un alt eveniment important. Au hotarat astfel ca la data de 25 decembrie sa se sarbatoreasca nasterea lui Iisus Hristos, desi se pare ca aceasta ar fi avut loc spre sfarsitul iernii si nu la inceput.

Treptat, Sarbatorii Nasterii Domnului i s-au adaugat mai multe obiceiuri – Mos Craciun, bradul de Craciun.

Obiceiul de a avea un brad nedecorat de Craciun a aparut in Germania patru secole mai tarziu, dar avand acelasi scop: cel de a inlatura religia pagana din sanul unei civilizatii (de acesta data fiind vorba de celti). Celtii adorau stejarul, drept simbol al invierii naturii; sarbatoarea sa coincidea cu Echinoctiul de Primavara. Sfantul Bonifaciu a hotarat taierea stejarilor. Legenda spune ca, in cadere, stejarul a rupt toti pomii din jur, mai putin unul – bradul. Prin urmare, acesta a devenit noul copac sfant. Treptat, in ziua de Craciun in casele fiecaruia a inceput sa apara un brad neimpodobit.

Cateva secole mai tarziu in brad au fost puse lumanari aprinse si mere coapte, iar mai tarziu beculete si instalatii elecrice – pentru simplul motiv ca erau mai practice si mai usor de folosit. Se pare ca Martin Luther, reformatorul protestant a fost cel caruia i-a venit prima data ideea de a decora bradul.

Mos Craciun

Despre Mos Craciun exista mai multe ipoteze: prima spune ca Mos Craciun ar fi de fapt Mos Nicolae. Acesta din urma avea obiceiul de a vizita in noaptea de 5 spre 6 pe cei cuminti si de a le oferi daruri. Insa zilele de 5 si 6 corespundeau cu sarbatoarea bradului din vechiul zodiac, prin urmare prezenta lui Mos Niculae a fost asociata cu bradul si deci si cu Craciunul. Unele popoare (precum romanii) au pastrat ambii “mosi”. In realitate exista doar unul.

O alta varianta povesteste despre pastorul Craciun a carui sotie a primit-o in gazda (in grajdul sau) pe Fecioara Maria. Craciun s-a infuriat pentru decizia sotiei sale si i-a taiat mainile acesteia. Fecioara Maria insa i le-a lipit la loc. Vazand mininea, Craciun se converteste la crestinism si incepe sa faca o multime de cadouri slugilor sale.

Vascul

Vascul era o planta sacra in traditia mai multor popoare pagane. Era simbol al iernii, dar si al sarbatorii astfel ca desi convertiti paganii o foloseau in continuare de Craciun. Romanii au preluat obiceiul in ciuda impotrivirii Bisericii care ulterior s-a vazut nevoita sa accepte situatia. Obiceiul sarutului sub vasc apartine scandinavilor. Acestia asociau vascul cu zeita dragostei Friga, astfel incat se obisnuia sarutul atunci cand intalneau crengute de vasc.

Felicitarile de Craciun

In 1843 Sir Hanry Cole a comandat 1000 de felicitari pentru a le trimite cunoscutilor. Fara a-si dea seama a initial un obicei.