In cautarea perfectiunii...

Brazi de Crăciun vă aduce:

In intreaga lume s-a creat o adevarata cultura a bradului – simbol nemuritor al sarbatorilor de Craciun. Popularitatea sa nu tine cont de religie, continent, timp sau moda – an de an, 33 – 36 de milioane brazi sunt produsi in America, iar in caminele europene intra anual aproximativ 50 de milioane de brazi. Arbore-simbol al Craciunului, impodobit cu luminari, ghirlande si globuri, bradul straluceste in trei sferturi din casele lumii, traditia fiind cu sfintenie transmisa din generatie in generatie. In Romania, impodobirea bradului şi aşteptarea de către copii a moşului numit Crăciun, care vine cu daruri multe, este un obicei occidental ce a pătruns de la oraş la sat, începând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Intrucat romanii au dezvoltat de-a lungul timpului o aproape bolnavicioasa pasiune pentru traditiile occidentale, se pare ca filmele Hollywoodiene ne-au mai transmis un microb. In timp ce urmarim cu interes intriga simpatica, pe alocuri usor lacrimogena a unui film cu iscusinta innadit in jurul sarbatorilor de Craciun, observam cu invidie pe fundal un impunator brad de Craciun – bogat, des, inalt, impodobit feeric, stralucind ca in vise.

Am vrut si noi si...am avut: in ultimul timp presa vuieste de faptul ca romanii incep sa nu mai arate atat de mult interes brazilor autohtoni si pe buna dreptate: acestia sunt saracaciosi in desime si culoare, iar preturile cerute sunt foarte apropiate de contravaloarea brazilor importati din Danemarca sau Olanda, al caror aspect este extrem de apropiat cu cel al invidiatilor brazi americani – icoane ale perfectiunii.

Chiar si reprezentanţii direcţiilor silvice recunosc că brazii din import sunt de calitate superioară faţă de cei tăiaţi din România. Tocmai pentru că nu sunt la mare căutare, de la noi vor fi tăiaţi mai puţini copaci ca în anii trecuţi - potrivit Romsilva, în acest an se vor recolta cu 7000 de arbori mai puţin decât în 2006. Cei mai multi brazi autohtoni vor fi adusi din pepinierele din judetele Covasana si Brasov. Toti vor fi taiati din pepiniera. Un astfel de brad, ca sa ajunga la inaltimea de doi metri, are nevoie de sapte ani de stat in pepiniera. Chiar daca cererea se anunta foarte mare, padurarii dau asigurari ca sunt suficienti brazi. Retrocedarea padurilor administrate pana acum de Romsilva a determinat o scadere importanta a numarului de brazi autohtoni scosi la vanzare in preajma sarbatorilor. Deficitul de circa 50.000 de brazi este acoperit acum de importatori.

Brazii olandezi si danezi pot avea culorile verde inchis sau argintiu; unele soiuri au numai dungi argintii. Anul trecut, in pietele bucurestene brazii de marime medie din import (de 2-5 m) s-au vandut cu sume cuprinse intre 1,3 si 10 milioane lei. Brazii in ghivece au avut preturi intre 4 si 15 milioane de lei. Cu toate ca au un aspect deosebit, cu o coroana foarte bogata si verde, principalul repros adus brazilor importati este ca ei nu au un miros specific pregnant, precum cei mioritici.

Pomii autohtoni vor fi, insa, fara indoiala, serios concurati de cei importati, chiar si la pret, importatorii sustinand ca in acest an brazii nu se vor scumpi, preturile variind intre 20 si 2.500 de euro, in functie de marime.

Danemarca si Olanda, principalele tari europene exportatoare de brazi de craciun, produc anual circa 6 – 7 milioane de brazi, vanduti apoi pe pietele tarilor de pe batranul continent. Bradul numit Nordmann (sau Caucazian) fir (Abies nordmanniana (Stev.) Spach.) este principala specie crescuta in aceste tari; anual, alte doua specii de brazi la mare cautare , 1.5 mil bucati de Norway spruce (Picea abies (L.) Karst.) si 3000.000 bucati de noble fir (Abies procera Rehd.) sunt vandute catre cei interesati. Productia tot mai crescanda, direct proportionala cu cererea, va conduce in mod sigur la o scadere considerabila a preturilor pentru brazii de craciun si ii va determina pe producatori sa fie din ce in ce mai atenti in ceea ce priveste calitatea. Danezii si olandezii au declarat de nenumarate ori ca ofera o atentie deosebita fertilizarilor aplicate plantatiilor de brazi, evitand excesul de orice fel - nu se doreste o crestere rapida a acestora, ci un aspect cat mai bogat si mai natural. De aceea, pentru a proteja mediul inconjurator, pe plantatiile din Danemarca si Olanda numarul de pesticide folosit pe brazi este cat se poate de redus.

Cu toate ca acesti brazi pot fi gasiti si la tarabele din pietele bucurestene, unii importatori romani au dat dovada de ceva mai multa imaginatie, alegand varianta mai comoda si mai practica pentru clienti – comertul online. Pentru o diferenta infima, vi se pune la dispozitie o metodă rapidă şi uşoară de a accesa o varietate de produse la mare căutare în această perioadă, evitând cozile, traficul obositor, aglomeraţia supărătoare şi târguielile la colţ de piaţă. Pe internet, brazii costa intre 110 lei si 8999 lei, in functie de inaltime.

Puteti analiza in detaliu pe BrazideCraciun.ro una dintre cele mai avantajoase oferte de pe Internet pentru bradul sarbatorilor dvs de iarna 2007.